13 detinuti ai securitatii ar fi ingropati ipotetic intre zidurile Palatului Copiilor din Cluj
Cadavrele a 13 luptatori anticomunisti executati in anii 50 ar fi zidite intr-o incapere inchisa aflata la demisolul Palatului Copiilor din Cluj, cladire care a servit drept sediu al Securitatii, sustin cercetatorii Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania (CICCR).
Istoricul Marius Oprea de la CICCR si Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj si colaborator al CICCR, detin informatii potrivit carora, in plin centrul Clujului, 13 luptatori anticomunisti, 12 barbati si o femeie, din grupurile de rezistenta Dabija si Maxim, ar fi fost executati si ziditi in urma cu 60 de ani intr-o celula. Oprea si Petrov au cerut printr-o adresa scrisa chiar directorului Palatului Copiilor din Cluj, Valentin Cuibus, sa le permita sa cerceteze zidaria din subsol, insa nu au primit pana acum niciun raspuns.
Ipoteza celor treisprezece cadavre zidite este sustinuta si de membri ai Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, dar si de angajati ai institutiei, care spun ca au aflat de celula zidita si de mortii care au “disparut” in ea de la fosti colegi de munca.
Marius Oprea, presedintele CICCR a declarat ca osemintele din celula zidita ar apartine mai multor luptatori anticomunisti, executati in 2 si 5 aprilie 1950 de catre Securitate, dupa ce ar fi fost adusi la Cluj din mai multe inchisori, pentru anchete suplimentare.
“Se cunoaste faptul ca atunci au fost aduse mai multe persoane din mai multe inchisoari in care erau incarcerate, tocmai pentru a fi executate”, a declarat Oprea. El sustine ca despre aceste persoane nu s-a mai cunoscut nimic dupa data in care au fost executate in beciurile Securitatii clujene, actualul Palat al Copiilor si ca astfel a aparut banuiala ca ar fi fost zidite pur si simplu in beci.
Potrivit documentelor Securitatii, imediat dupa capturarea luptatorilor, membrii celor doua grupuri au ajuns in fata judecatorilor Tribunalului Militar Sibiu, toti fiind condamnati la munca silnica pe viata sau la pedepse cu inchisoarea intre 15 si 25 de ani. Gheorghe Pintilie, primul sef al Securitatii, a fost insa nemultumit de decizia luata de Tribunalul Militar Sibiu si a cerut inasprirea regimului de detentie, iar colonelul Mihai Patriciu, fost sef al Securitatii Cluj, dand curs ordinelor superiorilor, a dispus uciderea celor 13 persoane.
De altfel, pe sentinta data in 30 septembrie 1949 se gaseste si urmatoarea adnotare: “Tovarase col. Dulgheru. Hotararea Tribunalului Sibiu sa fie pusa in practica, in plus sa se faca propuneri urgent, din indivizi din lista, care nu au fost condamnati la moarte si au tras cu arma in organele noastre, pentru a se crea un regim mai aspru in inchisoare”.
Mai mult, arheologul Gheorghe Petrov arata ca moartea celor 13 a fost inregistrata abia sapte ani mai tarziu, in 1957. “Toate cele 13 victime au Certificate de Deces eliberate ulterior de Consiliul Popular al orasului Cluj, in anul 1957, iar la motivele decesului sunt mentionate cauze medicale: pentru unii TBC, iar pentru altii, pneumonie”, a explicat Petrov.
Florian Pop, membru al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR), care in mod paradoxal are sediul chiar la Palatul Copiilor, a desenat chiar o schita a subsolului cladirii, din care se vede clar ca o portiune de cladire aflat intre trei incaperi este prea mare pentru a fi doar un simplu zid.
Inginer constructor de meserie si proiectant de buncare, acesta a aratat ca incaperea zidita are o suprafata aproximativa de doi pe trei metri. “Se vede ca intre centrala termica si depozitul cu echipament sportiv mai exista o alta incapere. Nu se poate sa existe un zid atat de gros chiar in acel loc. Nu are nicio logica”, a explicat Pop. Acesta a depus la inceputul acestui an o cerere CICCR in care solicita inceperea unor investigatii pentru a elucida acest mister.
Krasznai Iolanda, una dintre cele mai vechi angajate ale institutiei spune ca de la fostii colegi de serviciu a auzit despre istoria detinutilor ziditi in subsolul Palatului Copiilor. “Din ce imi spuneau fosti mei colegi, intre cladirea Palatului Copiilor si biserica ortodoxa din Deal este un tunel iar acel tunel dadea chiar in acea incapere zidita. Intr-adevar, acel zid este suspect de mare. De la fostii colegi stiu ca oamenii pusi acolo nu au mai iesit”, a declarat si femeia.
Grigore Sofron, condamnat in 1949 la sapte ani de inchisoare pentru uneltire contra ordinii sociale spune ca pana la inceputul anilor ’50 a fost inchis in beciurile Securitatii care functiona la acea vreme in acea cladire. “Erau zece celule, cinci pe o parte si alte cinci pe cealalta parte. Acolo unde este acel zid era o incapere ce functiona ca depozit”, isi aminteste fostul detinut politic in varsta de 82 de ani.
Cele 13 persoane despre care se banuieste ca ar fi zidite in acea incapere aflata la subsolul institutiei faceau parte din grupurile de rezistenta anticomunista ale lui Nicolae Dabija si Alexandru Maxim, doi dintre cei mai mari opozanti ai regimului comunist dintre anii ’48 – ’49. Gherghe Petrov spune ca membrii principali ai celor doua grupari au fost arestati la sfarsitul iernii si in primavara anului 1949, unii dintre ei fiind capturati in timpul unor confruntari armate cu Securitatea.
Nicolae Dabija a fost, potrivit lui Petrov, unul dintre cei mai demni si curajosi militari romani pe frontul din Rusia, fiind decorat pentru eroism dovedit in lupta cu inalte ordine si medalii militare romane si germane.
“Dabija, dorea sa unifice toate grupurile de partizani din Muntii Apuseni. Grupul lui Dabija avea chiar o baza pe Muntele Mare, la circa 16 km nord-est de localitatea Bistra de pe valea Ariesului. In 4 februarie 1949 grupul a fost dispersat si o parte din membrii sai au fost capturati in urma unei lupte cu trupele de securitate, care s-a desfasurat chiar pe Muntele Mare”, a mai spus Petrov.
Alexandru Maxim este din zona Ilfovului. El avea un frate care era inchis la Galda de Jos, unde atunci exista un lagar de munca cu detinuti politici legionari. “Regimul acelui lagar era unul mai lejer, asa ca cei doi frati se puteau intalni. In 1948, Maxim si-a format un grup de partizani anticomunisti, dar in 1949 grupul a fost prins”, a explicat Petrov.
Lista celor 13 executati in beciurile Securitatii
Ioan Robu – 22 mar. 1922 (Timisoara, Timis) – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Maxim
Alexandru Maxim – 22 mar. 1926 (Ulmeni-Pamanteni, Ilfov) – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, seful grupului
Nicolae Nitescu – 30 ian. 1908 (Candesti, Dambovita) – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija
Alexandra Pop – 4 feb. 1927 (Bistra, Alba) – 2 apr. 1950, condamnata la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija
Simion Moldovan – 6 mar. 1929 (Teius, Alba) – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija
Mihai Angheluta – 4 oct. 1920 (Galati) – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul lui Dabija, fost sef al cabinetului Petru Groza
Ioan Bedeleanu – 6 dec. 1919 (Mihalt, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim.
Emil Dalea – 20 aug. 1917 (Galda de Jos, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul lui Maxim.
Mihai Florinc – 17 sept. 1905 (Intregalde, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 15 ani de munca silnica, membru in grupul Maxim.
Petru Margineanu – 7 febr. 1903 (Obreja, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim.
Emil Olteanu – 11 noi. 1922 (Galda de Jos, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim.
Florian Picos – 15 oct. 1899 (Galda de Jos, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim.
Victor Vandor – 28 aug. 1910 (Intregalde, Alba) – 5 apr. 1950, condamnat la 25 de ani de munca silnica, membru in grupul Dabija.
Sursa: City News
DNV
Data: 10:40 30.iun.
